Poate m-am pierdut printre ţipete de ego-uri.Poate că fiinţa abstractă-ţi spune să taci.Şi pentru că nu eşti tu.Tu eşti eu.Eu nu sunt tu.Aberaţii prosteşti.Suntem amândoi.Nu tu şi eu,ci ego-ul meu.Nu-i niciun alter ego aici.Şi noi doi nu vedem.Nici eu,nici ego-ul meu.
Fără introduceri plictisitoare şi irelevante.
Aş putea începe prin argumentarea faptului că m-am dat "pe trend" şi am intrat în rândul blogger-ilor, dar n-am s-o fac.O fac alţii şi pentru mine.Şi apoi, întâi de toate am zis ca n-o să fie plictisitor.
Trist e faptul că n-am nici un soi de inspiraţie pentru o introducere decentă şi na,cu care să intru şi eu în rândul lumii.
Aşa că, de ce să nu vă las să descoperiţi pe parcurs ce mai e de spus?
Deocamdată, doar "abureli".
Aprilie.Miezul nopţii.Oficial,
blogger. :>
